Idolatrizarea idioților e o tradiție veche pe care vrem musai să o păstrăm și de care pare că nu ne mai lecuim. De la oameni care încă îl privesc pe Zelea Codreanu ca pe un erou, la oameni care iși pun speranțe false in președinți, insistăm să repetăm aceleași greșeli.
După căderea comunismului, a aparut Ion Iliescu în care românii credeau fără nicio îndoială că va fi noul erou. Urcarea acestui personaj pe un piedestal a fost, normal, urmată de o dezamagire totală și idolatrizarea lui Constantinescu. Bineînțeles, Constantinescu s-a transformat și el repede în anti-erou. Urmează Vadim, eroul anti-sistem și Iliescu, iarăși, eroul anti-Vadim. Un alt cult al personalității important pentru istoria noastră recentă a fost cel construit în jurul lui Băsescu, care, bineînțeles că a dezamăgit la rândul lui. Apariția lui Iohannis ca erou anti-PSD și anti-corupție, România lucrului bine făcut, România educată și mai știu eu ce, nu a fost nimic altceva decât o nouă dovadă de eșec. Nu că situația ar fi stat diferit dacă Ponta ar fi câștigat alegerile. Și totuși de ce spun asta?
A apărut acum Călin Georgescu. Și iarăși populația este împărțită în două: Georgescu ca erou anti-sistem (deși el nu este altceva decât produsul sistemului) și Lasconi, eroina anti-Georgescu. Acum nu cred că e un secret că oamenii care o votează pe Lasconi nu o votează pentru cât de grozavă este ea. Dar ceea ce mă îngrijorează este că din nou văd poporul român cum comite aceeași greșeală și îi construiesc statuie lui Georgescu, un om absolut neremarcabil care bombardează media cu promisiuni goale și cuvinte lipsite de conținut. Adevărul e că ne place să fim într-o relație toxică cu toți conducătorii noștri, când adevărul e câ niciunul nu ne-a prea servit mare scofală. Dar ne place să îi credem pe ei și să ne mințim pe noi la nebunie!
Compar mentalitatea românească cu cea britanică atunci când vine vorba de politicieni. Britanicii, nici când îi votează, nu se opresc din a îi critica și a îi privi cu scepticism pe politicenii pe care îi aleg. Românii au nevoie de eroi de carton și așteptări nerealiste care, inevitabil, vor conduce la o altă mare decepție în dragostea de conducător. Dar așa votează românii, doar cu pasiune. Apoi merg până în pânzele albe sa să îl apere pe cel pe care l-au votat, chiar și atunci când acel om spune doar bazaconii.
Dragi români, învățați să vă bateți joc și să râdeți chiar și de cei pe care îi votați, să observați cât de ridicoli sunt în multe ipostaze. Poate asta nu ne va ajuta să alegem alții mai buni, dar măcar asta ne va ajuta să nu mai divinizăm pe viitor niște oameni care servesc doar gogoși și ne lasă pe urmă să ne plângem de milă.
Add comment
Comments